Stănica Răduț-Bostănaru Patru luni. Habar n-am când au trecut, dar, de când sunt mămică, simt mai mult ca niciodată că timpul este necruțător cu noi…
Parcă mai ieri mă îndreptam spre clinică pentru ultimul control din sarcină. Parcă mai ieri îmi vedeam, cu emoție, puiul pentru prima dată. Parcă mai ieri îi mângâiam cu două degețele chipul mult prea mic pentru mâna mea prea mare. Parcă mai ieri vânam la propriu un zâmbețel toată ziua…
Și zilele au trecut ca nebunele. Și odată cu ele, am trecut împreună și prin multe puseuri de creștere și salturi mentale. La 5 săptămâni, la 10, la 12 – pe acestea le resimțeam doar la cântar și la centimetru, bebe alegându-se după fiecare cu câte cel puțin un kilogram în plus și câțiva centimetri în lungime. Fiecare s-a finalizat și cu achiziții bune pe motricitate, dar și în relaționarea cu noi.
Și a venit puseul de 4 luni. Citisem enorm despre el. Îl așteptam cu nerăbdare, cu emoție, dar și (recunosc) cu teamă. Știam că vine la pachet și cu regresia somnului, greva suptului, toane și tot tacâmul.
Bebe, așa cum ne-a obișnuit, a furat startul și de data aceasta 🤣 și începutul lunii Decembrie a marcat și debutul puseului de 4 luni. Teoretic, acum mai avem câteva zile și îl depășim 🥳. Practic, personalitatea lui bebe își spune cuvântul și ne surprinde.
Ce s-a întâmplat în aceste săptămâni? Doamne, e absolut fascinant tot procesul de creștere și dezvoltare a unui bebeluș. Iată ce s-a întâmplat cu Ericuț de la începutul lui Decembrie până în prezent:
🙋♂️ Bebe a devenit mult, mult mai activ. Acordă o mai mare atenție jucăriilor, iar mâinile îi sunt o distracție permanentă.
🧐Contactul vizual este mult mai profund, mai direct și dacă unul dintre noi nu este în raza lui imediată, ne caută cu privirea prin casă.
🥳Gângurelile s-au transformat în povești. Ar putea să “gu gu ga ga ua ooo” minute în șir și, bineînțeles, noi îl încurajăm fie prin a-l imita, fie prin întrebări sau povestim împreună :)))).
🤪Din 19 Decembrie, casa se cutremură de bucurie când râde el. Până atunci, ne răsplătea cu câte un zâmbet timid. De atunci, însă, râde la propriu.
😌Zâmbește foarte des și mai ales când ne vede. Trezirea de dimineață (dacă se mai poate spune “dimineață” la 10:30 :)))) este marcată tot de zâmbețele care ne topeeeesc.
🤩Îl “fură” peisajul mult mai des și uite-așa sesiunile de supt s-au transformat în lupte corp la corp :)))))).
🕺Pe parte de motricitate, un pic mai are și patul nu îi mai e suficient :)). Și, Doamneeee, cum se poate arcui un bebeluș!!! Dacă aș face eu mișcările lui, aș avea nevoie de repaus la pat câteva zile bune :))).
🤱Puseul a debutat destul de surprinzător și ciudățel pentru noi. Trei luni, bebe a dormit extraordinar de bine noaptea. Se trezea doar să mănânce și adormea instant. Ei bine, două săptămâni din luna Decembrie, zilele au devenit nopți și invers. Ziua putea dormi lejer și 12 ore cu pauze scurte de mâncat. În zadar încercam să ne ținem de programul de 90 de minute specific vârstei luni pentru perioada de veghe, timp în care ne jucam, ne antrenam în fel și chip etc. Devenea morocănos și aia era. Trebuia să facă nani. Nopțile erau cu distracție. Avea chef de joacă, de râs, de demonstrat noile achiziții. Parcă tot ce se dezvolta ziua prin somn, era musai de exersat noaptea :)))). Între timp, regresia somnului a trecut. Mai sunt câteva urme în sensul că încă e agitat în unele ore ale nopții, dar doarme foarte bine în a doua parte a nopții până pe la 10:30-11:00 dimineața.
Pe 12 Ianuarie a împlinit 4 luni. Acum e un omuleț în toată firea. Personalitatea lui prinde contur și încă ne e greu să ne dăm seama ce a împrumutat de la noi.
Ne cere mai multă atenție, e mult mai conștient de ce se întâmplă în jurul lui, se plictisește mai repede și e tot mai puternic.
💝Aaaaa, bonus, pe 19 Decembrie, ora 22:46 a spus primul “mama” and my heart s-a topit definitiv. În “repertoriul” lui se mai regăsesc “ma”, “mam”, “oaaa”, “ooo”, “brrruuum” și multe pe care ne e greu să le traducem încă :))).
😁Bonus no. 2 ca să fie completă tocănița puseului de la 4 luni, de o săptămână i s-a inflamat gingia. Așa că, dințișori, we are waiting for you and we are so ready for what’s next 💝.
Cum l-am ajutat pe bebe în tot acest timp?
💝 Asigurându-l continuu că suntem acolo pentru el, indiferent de ora din zi sau noapte. “Te cred, puiule”, “te înțelege mami”, “e aici mami/tati” etc.
💝 Adaptându-ne programului lui. Oricât de grea ar părea fiecare etapă (greva somnului, greva suptului, salt mental, stări ciudățele etc), le luăm ca atare, ca parte din dezvoltarea lui bebe și căutăm întotdeauna resurse în noi pentru a fi disponibili pentru el din toate punctele de vedere.
💝 Oferindu-i toată iubirea și atenția de care are nevoie.
💝 Ajutându-l să își exerseze noile abilități și încurajându-l continuu. Eu chiar cred că bebelușii înțeleg mult mai mult decât avem noi senzația. Non-verbalul lui bebe sau chiar “vorba” lui ne transmite că uneori știe exact despre ce vorbim.
💝 Ajutându-l să descopere lumea din jurul lui, fie prin cărți, povestindu-i ceea ce vedeam împreună, fie prin plimbări în casă, în jurul blocului.
Hai, puiuc, mai e un pic și ne bate la ușă încă un puseu :))))).
