Te privesc, sufletul meu.
Te privesc și mă minunez.
4 ani cu tine deja. Atât de puțini și totuși, știu sigur că tu ai fost dintotdeauna cu mine, în sufletul meu, în inima mea, în fiecare celulă a ființei mele.
Te privesc și-mi dau lacrimile de fericire că ești al meu. EXACT. AȘA. CUM. EȘTI. TU 🌟.
Pur și simplu minunat. Pur și simplu adorabil. Pur și simplu senin. Pur și simplu bucurie.
Cum ești la 4 ani?
Atât de blând și bun, copile, că uneori mă și întreb cum poate să încapă atâta bunătate într-un corp atât de mic 🌟.
Atât de senin și empatic 🌟 și știu sigur că, pentru mine, nu există leac mai bun decât mânuța ta pe creștetul meu.
Atât de curajos, dar și precaut deopotrivă 🌟 și, știi, suflete, ești exact ce are lumea actuală nevoie.
Atât de vorbăreț căci nici n-aveai cum să fii altfel din combinația moldoveancă – oltean 🤣 (și, între noi fie vorba, numa’ noi știm ce recorduri mondiale am bătut în acești 4 ani la cât ți-am vorbit 🤣).
Atât de pus de șotii de nu există zi în care să nu râdem cu lacrimi de prostioarele pe care le faci sau ni le zici 😁.
Atât de inteligent și isteț ☀️. Da, bineînțeles că ne întrebăm des cum poate un copil de 4 ani să facă niște conexiuni la care noi nu ne-am gândit 😶🌫️.
Atât de hotărât și determinat (da, uneori ne dai bătăi de cap cu determinarea ta, dar, suntem împreună în aventura asta frumoasă și o scoatem noi la capăt, nu-i așa?).
Atât de plin de energie, dar și temperat în contexte noi.
Ești perfect, rază de curcubeu. Exact așa cum ești tu, această nemărginire de potențial, calități și emoții felurite.
Nu știu dacă vorbele sunt suficiente pentru a-ți spune cât de recunoscătoare sunt că m-ai ales să-ți fiu mămică… dar știu sigur că alături de tine trăim cea mai frumoasă călătorie. Cu bucurie, cu iubire, cu provocări, cum e și firesc, dar, mai ales, cu o creștere împreună așa cum ne dorim noi.
Te iubim infinit, micuțule mic!
Ești iubire.
Până la lună și înapoi.