Mama pregătește piureul (ăla de morcov, cartof dulce, păstârnac sau ce-o avea prin frigider). Așază copilul în scaun. Îi pune bavețica. Copilul așteaptă cuminte să fie hrănit. Mama umple lingurița, puiul deschide gura dinainte să ajungă lingurița. Nici nu înghite bine prima linguriță și deschide gura pentru a o primi pe a doua, apoi pe a treia, apoi pe a patra și așa mai departe.
Hashtag burtica plină. Hashtag mămica fericită.
Ați citit tot? Acum uitați tot ce am scris :))).
Am început diversificarea lui Ericuț în data de 13 Martie, la o zi după ce a împlinit 6 luni. Copilul era pregătit din toate punctele de vedere (stătea în șezut singur de o săptămână, era interesat de mâncare când ne vedea pe noi mâncând, medical era ok).
Ne-am pregătit cu mare tam-tam și bucurie:
- scaun special pentru copil;
- bavete colorate, care mai de care;
- farfurii din toate materialele, frumos colorate, compartimentate;
- tacâmuri din bambus, silicon etc;
- căni diverse;
- blender vertical;
- legume bio.
Bineînțeles, am intrat și pe diverse grupuri de diversificare ca să văd, dom’le, cum se prepară piureurile pentru bebeluși (#burticaplina, #mamifericita).
Și cum începem? Logic, alegem diversificarea clasică, cea care ni se părea nu neapărat cea mai comodă, ci liniștitoare. În mintea mea de acum două luni, prezenta risc minim de înec (teama cea mai mare a unui părinte atunci când puiul trece la capitolul “mâncare”).
Prima masă a bebelușului: piure de morcov. Păi nu mănâncă el morcovel? 🤣 Nici eu n-aș mânca piure de morcov fad, fără pic de ceva în el. De curiozitate cel mai probabil, a deschis gurița. A deschis gurița câteva zile să vadă ce combinații a mai făcut mami. Apoi, masa tăcerii. Gurița a rămas închisă zile bune, săptămâni chiar. Indiferent ce pregăteam, curiozitatea lui era spre zero. Cum se apropia lingurița, încleșta gurița ca o menghină.
Are sens să mai spun că a fost o lună plină de frustrare, de griji, de “de ce-uri?”. În cei peste 30 de ani, nu am avut mulți bebeluși în jurul meu, dar cei pe care i-am avut, ar fi mâncat și castronul încă de la început.
Să-l diversifice nevastă-sa!
“Da’ știi ce?! Eu te cresc pân’ te însori. Lapte aka țiți, n-om mai avea peste câteva luni, da’ facem rost”. Jur că preț de o lună am avut gândul acesta de câteva ori :))).
Cumva, de la 6 la 7 luni bebe dădea semne că ar vrea să își câștige independența din mai multe puncte de vedere, dar eram orbită de faptul că nu accepta diversificarea clasică.
Autodiversificarea

Când ne-am apropiat de 7 luni, am schimbat total macazul pe BLW – autodiversificare. Practic, am luat-o de la ZERO, dar, de această dată, respectând dorința lui bebe. Am răscolit și citit tot ce se putea despre autodiversificare. Am salvat zeci de PDF-uri.
Da, a fost nevoie să accept că e bebelușul care vrea să mănânce singur, să experimenteze singur, urăște piureurile bebelușești, fade și fără gust. Îi place mâncarea de oameni mari, bineînțeles: fără zahăr, sare, prăjeli, afumături, miere etc.
Odată cu acceptarea faptului că bebe vrea autodiversificare, singurul lucru cu care am luptat a fost propria teamă: teama de înec, teama de alergii. Ce am învățat în două luni de diversificare?! Că propria teamă este mult mai mică în comparație cu dorința de a-l sprijini pe bebe să se dezvolte în ritmul pe care îl alege el, adică, în cazul lui Ericuț, un fel de Fast forward 🤦♀️.

Cum funcționează autodiversificarea?
Practic, rolul meu este de a-i pregăti mâncarea, de a o tăia bucăți (atunci când e nevoie) și de a-l supraveghea. Bineînțeles, în cazul supelor/ciorbelor, îmi revine și atribuția de încărcare a lingurițelor (la plural căci niciodată nu ajunge numa’ una :))))).
Mâncăruri/alimente preferate:
- Top 3 fructe: zmeură, afine, pepene galben; (urăște bananele)
- Top 3 legume: cartof dulce, dovlecel, broccoli;
- Top mai multe mâncăruri gătite :))): paste cu sos, ciorbă, spanac cu ou, tocănițe, omletă, pancakes cu iaurt, avocado cu orice :))), brânză de casă cu mămăligă, chifteluțe cu carne de pui etc.
Acum, nu vă imaginați că mănâncă atât cât mănâncă bebelușii din filmulețele pe care le mai vedeți pe internet. Ericuț are în prezent 3 mese principale și gustări de fructe (numărul 3 e relativ căci la cât de mult îi place somnul dimineața, de multe ori, ratăm micul dejun), însă în burtica lui ajung zilnic (dacă ar fi să cântăresc) câteva lingurițe de mâncare. În acest punct al călătoriei noastre numită “autodiversificare”, am renunțat total la frustrarea legată de cantitate și ne axăm doar pe calitate.

De asemenea, sunt zile în care bebe nu vrea mâncare absolut deloc, ceea ce este perfect normal, fiind și într-un continuu carusel al erupției dentare. Sunt zile când gustă la fiecare masă sau zile când doar se joacă cu mâncarea pe peretele din bucătărie. Perfect normal. Este alăptat în continuare și va fi până când vom decide împreună că e momentul să spunem stop (eu și bebe).
Este în faza în care în fiecare zi descoperă texturi noi, gusturi noi, culori noi. Odată cu el, și noi îi descoperim preferințele. Asta pe lângă celelalte activități zilnice care-l fac să fie ca un motoraș într-un ritm uneori amețitor pentru noi :))).
Avantajele autodiversificării:
- Bebe dezvoltă abilitități noi; coordonarea ochi-mânuță-guriță merge strună :)). Rapid și-a dezvoltat și “prinderea pensetă”.
- Ora mesei e distractivă (nu doar pentru el :))); cum să nu fie amuzant când vezi o mână de omuleț care dă semne timpurii de independență?!
- Ca părinte, nu trebuie să te “complici” cu piureuri bebelușești, ci mâncarea sănătoasă de oameni mari este perfectă pentru puiul de om (bineînțeles, respectând regulile de mai sus. Repetați după mine: fără zahăr, sare, miere, prăjeli, afumat);
- Bebe capătă încredere în el;
- Învață să mestece corect (tot trebuia să o facă, nu?!)
Dezavantajele autodiversificării:
- Mizeria, poate. Vă amintiți că spuneam mai sus că în burtica lui bebe ajung zilnic câteva lingurițe de mâncare? :))) Restul, pe jos, pe el, pe scaun, pe perete :))). Atât zic: sunt zile când bebe face baie și de 3 ori pe zi :))))). Noroc că îi place băița tare, atât de tare încât uneori cred că se murdărește intenționat :))).
- Risc crescut de înec. Bucăți = risc de înec. Tocmai de aceea, în timpul mesei, bebe nu rămâne nici măcar o secundă singur.
Ce m-a ajutat?
- să citesc: Ghidul de Prevenție privind Alimentația copilului cu vârsta cuprinsă între 0 și 2 ani; recomandările OMS privind diversificarea; regulile de bază privind autodiversificarea;
- Experiențele altor mame de pe grupurile BLW din întreaga lume;
- Să avem la îndemână Zyrtec :))));
- Să avem habar despre tehnicile de prim ajutor;
- SĂ AVEM ÎNCREDERE ÎN BEBE!!!