Cum îmi zâmbești tu…

Cum îmi zâmbești tu…

Nu-mi amintesc să o fi făcut 

altcineva vreodată. 

Mă vezi și chipul 

ți se-nseninează 

într-o clipă. 

Râzi când atât de simplu 

eu doar mă uit 

spre tine. 

Și-mi cuprinzi tot sufletul 

în palmele tale atât de mici, 

atât de mici. 

E limba iubirii pe care 

tu o vorbești acum 

cu-atâta ușurință.

Și simt cum prin ființa-mi 

curge fericire,

când tu simplu

îmi zâmbești 

atât de pur, 

atât de inocent. 

Iubire,

mama lui Eric